Materiale pentru izolarea fatadei

Sistemul de izolare al fatadei cu polistiren se mai numeste termosistem.

Mai intai trebuie sa stii din ce este compus un termosistem pentru a sti:

Ce materiale trebuie sa cumperi pentru izolarea fatadei?

1. mortar adeziv, pentru lipirea placilor de polistiren
2. polistiren expandat
3. dibluri rozeta pentru polistiren
4. plasa din fibre de sticla inglobata in mortarul adeziv
5. grund, care face legatura intre stratul de mortar adeziv armat si tencuiala decorativa.
6. tencuiala decorativa
7. profil de soclu din aluminiu
8. dibluri din aluminiu, pentru fixarea profilului de soclu
9.  profile din aluminiu cu plasa, pentru protectia colturilor
10. profile cu picurator, pentru muchii orizontale
11. profile de contact cu tamplaria

Din aceasta lista pot lipsi : profilul de soclu cu diblurile aferente ( 7 si 8 ), profilul cu picurator pentru muchii orizontale ( 10 ) si profilul de contact cu fereastra ( 11 ). Pe acestea le poti “inlocui” printr-un montaj adecvat al plasei de fibra de sticla in zonele in care aceste profile ar fi fost necesare.

Deci, acestea sunt materialele pe care trebuie sa le cumperi!

Numai ca aceste materiale le gasesti pe piata sub tot felul de denumiri, asa cum le-au botezat producatorii lor, iar magazinele ti le recomanda pe cele comercializate de ele.

Ce trebuie sa stii ?

Varianta 1: Poti sa cumperi un „termosistem complet”.

Producatorii mai mari de pe piata iti ofera toate materialele componente ale termosistemului, sub marca proprie, denumind sistemele de izolare dupa numele firmei lor.

Astfel, vei auzi de: termosistem Baumit, termosistem Knauf, termosistem Capatect, termosistem Ceresit-Ceretherm, termosistem Baumix si altele.

Daca alegi sa cumperi un termosistem complet, stii sigur ca materialele se vor potrivi intre ele (in special mortarul adeziv cu grundul si tencuiala decorativa), si ai garantia producatorului in ce priveste calitatea. Depinde doar de increderea pe care o ai in marca respectiva.

Nu ramane decat sa cauti magazinele ce comercializeaza produsele producatorului respectiv.

Varianta 2: Poti sa iti compui singur termosistemul.

Daca vrei sa iti compui tu termosistemul, la un pret mai convenabil, poti cumpara materialele dupa criteriul calitate/pret de unde doresti, dar va trebui  sa dai atentie catorva aspecte:

• Mai intai trebuie sa alegi adezivul de lipit polistiren in functie de stratul suport pe care il ai: tencuiala, caramida, b.c.a., OSB. Pentru caramiada cu goluri, sau b.c.a., sunt de preferat adezivi cu o putere mai mare de prindere, avand in vedere ca prinderea mecanica cu dibluri e deficitara (diblurile tind sa  iasa din gauri).

• Apoi trebuie sa asiguri compatibilitatea intre ultimile trei straturi: mortarul adeziv de protectie, grundul si tencuiala decorativa.In primul rand, te hotarasti asupra ultimului strat: tencuiala decorativa. Aceasta tencuiala poate fi siliconica, silicatica, pe baza de rasini sintetice etc. Fiecare din aceste tencuieli are grundul (amorsa) ei, iar acest grund trebuie sa se portriveascsa si cu mortarul adeziv peste care se aplica.Compatibilitatea se refera, atat la aderenta intre straturi, cat si la elasticitatea lor. Straturi cu elasticitati diferite se comporta diferit, atat in timp cat si la variatiile de temperatura. Astfel, in timp, apar fisuri care pe langa paguba estetica, compromit si scopul pentru care au fost executate, de protectie si izolare termica.Dar  nu-ti face griji prea mari, pentru ca mortarul adeziv, indiferent ca-i zice weber, kleber, ceresit, klebespachtel etc, este facut cat mai universal, sa se potriveasca cu cat mai multe tipuri de amorse. Totul este sa nu aplici peste acest mortar adeziv tinci sau alte materiale care nu au legatura cu materialele implicate in termosistem, cum am mai vazut la unii… meseriasi.

• Alt material caruia trebuie sa ii dai atentie este plasa din fibre de sticla.Trebuie sa cumperi plasa cu greutatea  specifica de minim 145 g/mp.Daca cumperi mai ieftina (cu greutate specifica mai mica), vei avea mari probleme la executie. Plasa mai moale se va intinde, se  va bucla, cand o vei  ingloba in stratul de mortar adeziv. In plus, nu isi indeplineste nici rolul de armatura, suficient de rigida  incat sa impiedice aparitia fisurilor la imbinarile intre placile de polistiren.

• Si, evident, un alt material caruia trebuie sa-i dai importanta este polistirenul. Poti sa il iei de la cine doresti, dar sa ai in vedere criteriile despre care ti-am mai vorbit: de grosime (care iti da rezistenta termica dorita), de rgiditate (rezistenta la compresiune), de permeabilitate la vapori si de elementele care-l fac “calitate fatada”, adica sa aiba contractiile consumate din fabrica si sa nu mai lucreze (sa se contracte) dupa ce a fost montat pe perete.Nu te uita prea mult la coeficientul de conductivitate termica λ, care este acelasi pentru tot polistirenul expandat, cu foarte, foarte mici diferente. Acest coeficient este menit sa faca diferenta intre polistiren si alte materiale si mai putin intre tipurile de polistiren.

Daca esti beneficiar,  

Nu te lasa la mana meseriasului sau a firmei. Stabileste-ti pretentiile. Comunica meseriasilor, inca de la inceput, care sunt cerintele tale,  ca sa poti controla indeplinirea lor.

• Ia-ti o ruleta si un calculator. Masoara si calculeaza suprafetele, fa-ti necesarele de materiale si calculeaza costurile cat mai aproape de realitate.
• Verifica  materialele. Sa corespunda calitativ si cantitativ cu ce ai stabilit si platit.
• I-ati un dreptar si si un boloboc si urmareste lucrarile pe parcursul executiei nu doar la sfarsit cand remedierea lor inseamna pagube materiale.

• Verifica tu planeitatea suprafetelor, orizontalitatea si verticalitatea muchiilor. Verifica diblurile de polistiren daca se desprind din perete, polistirenul daca e montat etans, plasa de fibra de sticla daca e inglobata in adeziv (nu dat adeziv doar peste ea), etc.

Nu lasa lucrarile necorespunzatoare sa treaca asa. Fii ferm si pretentios.

Daca esti constructor,

Nu te lasa prins in capcana beneficiarului care pretinde materiale si executie calitatea intai dar  plateste cat pentru calitatea a doua, a treia sau si mai rau.

• Negociaza de la inceput foarte ferm cantitatea, calitatea si pretul corespunzator cu pretentiile beneficiarului.

Daca esti si beneficiar si constructor, informeaza-te !

• Daca vrei calitatea intai, ai grija sa o obtii.
• Cu putina informare si putin mai multa atentie poti obtine lucrari de calitate, cu materiale de calitate, la un pret rezonabil. Totul este sa gasesti optimul calitate /pret.

Cu bine, Victoria

Ce este condensul ?

Evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementelor de constructie ese o alta conditie pentru confortul tau. Si din aceasta conditie se poate determina grosimea izolatiei elementelor de constructii.

Cum se explica fenomenul de condens?

Aerul atmosferic contine totdeauna o cantitate de umezeala, sub forma de vapori de apa. Inainte sa iti explic fenomenul propriu-zis, trebuie sa intelegi ca aerul cald poate sa contina o cantitate de vapori mai mare decat poate sa contina aerul rece. Cantitatea maxima de vapori de apa, ce poate fi continuta de un metru cub de aer aflat la diverse temperaturi, o poti vedea in tabelul urmator:

Valori compartive	Temperatura aerului ̊C
	-10	0	+10	+16	+20	+40
Cantintatea maxima de vapori de apa, in g/mc	2,14	4,84	9,4	13,6	17,3	30,3
Presiunea maxima a vaporilor de apa, in mmHg	1,95	4,58	9,2	13,6	17,5	31,8

Corespunzator cantitatii maxime de vapori, avem presiunea maxima a vaporilor de apa, exprimata in milimetri coloana de mercur (mmHg).

Aceste valori maxime, corespund umiditatii maxime, φ=100%, atat pentru aerul cald cat si pentru aerul rece.

Presiunea vaporilor de apa este notiunea cu care se lucreaza in calculele la condens.

Ce se intampla intr-o camera incalzita?

La o temperatura de +20 ̊C si umiditate de 60%, aerul poate sa contina 10,38 g/mc vapori de apa (presiune partiala de 10,52 mmHg).

Aerul cald, incarcat cu acesti vapori, tinde sa migreze spre zonele reci. Aerul se va raci in contact cu suprafetele reci si nu va mai putea tine in suspans toata aceasta umezeala.

Daca te uiti in tablel, la +10 ̊C aerul poate sa tina maxim 9,4 g/mc vapori (presiune maxima de 9,2 mmHg). Cantitatea pe care nu a putut sa o mai tina in suspans, a condensat. De fapt s-a atins presiunea maxima de 10,52 mmHg, inca de la temperatura de +12 ̊C, aceasta temperatura fiind punct de roua, in acest exemplu.

Temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa atinge presiunea maxima de saturatie se numeste punct de roua. Este temperatura la care apare condensul.

Ce legtura are punctul de roua cu suprafata peretilor?

Daca temperatura suprafetei interioare a unui perete exterior (sau a unei portiuni de perete: grinda, buiandrug de beton) este egala sau mai mica decat punctual de roua, apare condesul pe suprafata acelui perete. Am selectat cateva temperaturi ale punctului da roua pentru umiditati mai uzuale:

TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (Ɵr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR

Umiditatea relativă a aerului φ i %	Temperatura aerului interior, Ti în °C
	12	14	16	18	20	22
65	+ 5,7	+ 7,5	+ 9,4	+11,3	+13,2	+15,1
60	+ 4,5	+ 6,4	+ 8,2	+10,1	+12,0	+13,9
55	+ 3,2	+ 5,1	+ 7,0	+ 8,8	+10,7	+12,5
50	+ 1,9	+ 3,7	+ 5,6	+ 7,4	+ 9,3	+11,1
45	+ 0,4	+ 2,3	+ 4,1	+ 5,9	+ 7,7	+ 9,5

Dupa cum observi, temperatura la care apare condensul nu este 0 ºC, cum gresit se mai spune.Temperatura de condens este sub 0 ºC, in putine situatii, doar pentru umiditati si temperaturi ale aerului interior scazute.

Poti sa determini temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructii (Tsi) si sa  compari temperatura minima calculata, cu temperatura punctului de roua (Ɵr).

Tsi(Tsi min;Tsi colt) ≥ Ɵr

Ce masuri poti sa iei pentru a preveni condensul pe suprafata peretilor?

• Prima masura este sa izolezi elementele de constructii. Marind rezistenta lor termica se mareste temperatura suprafetelor interioare, in asa fel incat aceasta temperatura sa nu coboare cu mai mult de 4 ºC fata de temperatura aerului interior, la pereti, sau cu mai mult de 2 ºC la pardoseli si 3 ºC la tavane.
• In bai (incaperi cu umiditate ridicata, pana la 75%) se impune o bariera de vapori pe suprafata interioara a tencuielii peretilor (nu si pe tavan) care poate fi chiar gresia aplicata etans. In acest fel se evita umezirea crescanda a elementelor de constructie. In plus, poti sa reduci umiditatea aerului interior cu ajutorul instalatiilor de ventilatie.
• In incaperi de locuit, in care umiditatea creste doar in unele perioade, sunt de preferat tencuielile interioare poroase care joaca rolul de regulator al regimului de umiditate. Aceste tencuieli absorb umiditatea in exces, cand aceasta umiditate creste si o cedeaza aerului inconjurator cand sunt supuse uscarii.

Condensul se poate produce si in interiorul elementelor de constructii,dar despre acest fenomen voi vorbi intr-un post viitor.

Cu bine,  Victoria

Ce este conductivitatea termica ( λ )?

In ce fel te ajuta conductivitatea termica in alegerea materialului izolator?

Conductivitatea termica λ, indica capacitatea izolatoare a unui material si te ajuta, in calcule, pentru stabilirea grosimii materialului izolator.

Capacitatea izolatoare, din punctul de vedere al coeficientului λ,  inseamna capacitatea materialului de a lasa caldura sa treaca, de a pierde caldura. Pare putin pe dos, de aceea iti voi da o definitie mai didactica a conductivitatii termice:

Coeficientul de conductivitate termica (sau conductibilitate termica) λ, este egal cu cantitatea de caldura ce trece timp de 1 ora printr-un material cu grosimea de 1 m, cu suprafata de 1 mp si la o diferenta de temperatura pe cele doua fete ale sale de 1 grad Celsius. Se exprima in W/mK.

Coeficient λ mic inseamna capacitate mica a materialului de a pierde caldura, coeficient λ mare inseamna capacitate mare a materialului de a pierde caldura.

De exemplu avem pentru polistiren λ=0,04 W/mK, iar pentru caramida porotherm λ=0,40 W/mK. Comparand valorile, stim ca polistirenul izoleaza de 10 ori mai eficient decat caramida, la aceiasi grosime de material.

Dar tu vrei sa compari capacitatea izolatoare a polistirenului de 5cm, de 10cm…, a caramizii de 25cm, de 30cm,etc.

Pentru aceasta s-a introdus notiunea de rezistenta termica la transmisia caldurii ( R ), care este direct proportionala cu grosimea materialului si invers proportionala cu conductivitatea:

R=d/λ

Rezistenta temica, R, arata capacitatea unei anumite grosimi din materialul respectiv de a nu pierde caldura.

Astfel, polistirenul de 5 cm grosime are R=1,25 m2K/W , polistirenul de 10 cm grosime are rezistenta termica  R=2,5 m2K/W, caramida porotherm de 25cm are R=0,625 m2K/W.

Rezistenta termica R, este mai familiara constructorilor si se utilizeaza in calcule termotehnice, iar tu poti sa compari capacitatea izolatoare a diverselor grosimi de material.

Ca atare, cand alegi materialul în functie de conductivitatea termica (λ), conteaza grosimea acestui material, care iti da rezistenta termica pe care o doresti.

Ce fenomene pot modifica valoarea λ?

Fenomenul care poate duce chiar la pierderea capacitatii izolatoare a unui material este: Umiditatea.

Capacitatea izolatoare a materialelor se bazeaza pe aerul inchis în porii raspanditi uniform în masa acestor materiale termoizolatoare. Aerul continut  în structuri de dimensiuni mici ( sub 5 mm ) este cel mai bun izolator, λaer=0,025 W/mK. În conditii de umezeala, apa care inlocuieste aerul din porii materialului duce la marirea conductibilitatii termice, deoarece apa este de 23,2  ori mai buna conducatoare de caldura decat aerul: λ apa=0,58  W/mK.

Ce este conductivitatea de calcul ?

Conductivitatea de calcul  (λc), este conductivitatea care se utilizeaza in calculele termotehnice

Producatorul iti da pe eticheta, de obicei, conductivitatea efectiva (λef) pe care o obtine in laborator, pentru temperatura de 0  ̊C si pentru materialul in stare uscata.

In exploatare, insa, materialul nu va fi niciodata in stare uscata. De aceea, in calcule, se utilizeaza conductibilitatea de calcul (λc), care ia in considerare umezeala naturala din exploatare. Cand aceasta valoare nu este data de producator, o calculezi  sau o iei ca atare din tabel, conform ̊normativului C107/2005. Cu alte cuvinte, la conductivitatea λef, se adauga un spor de umiditate normala.

Pentru polistiren expandat se calculeaza λc, majorand cu 20% conductivitatea efectiva λef (obtinuta experimental, pentru materialul uscat, la temperatura de  0   ̊C), iar pentru polistirenul extrudat cu 10%.

Vata de sticla sau vata bazaltica, sunt bune izolatoare termice dar nu rezista în conditii de umiditate, pierzandu-şi calitatile termoizolatoare. De aceea, cand folosim vata minerala ca material izolator, este importanta bariera de vapori, respectarea tehnologiei care asigura ventilarea, etc.

Pentru vata minerala cu densitatea de 60 kg/mc, λc=0,042 W/mK , iar pentru vata minerala cu densitatea de 70 kg/mc, λc=0,045 W/mK, conform normativului C107/2005.

Temperatura. Conductivitata termica creste odata cu cresterea temperaturii la care este supus materialul. Uneori producatorul determina si conductivitatea la temperatura de 10 ̊C, la 23 ̊C (în functie de cerintele standardului de produs). De exemplu pentru polistirenul GecsaTherm: λ= 0,0397 W/mK (T=0 ̊C); λ=0,0420 W/mK (T=23 ̊C). Dupa cum se observa, conductivitatea nu se majoreaza semnificativ odata cu cresterea temperaturii.

Un material poate fi considerat termoizolant, daca are conductibilitatea termica  λ < 0,10W/mK (sau egala), conform normativului C107/0-2002.

Ce tip de polistiren expandat alegi pentru fatada?

Ce tip de polistiren expandat alegi pentru fatada?

Cand alegi polistirenul expandat pentru fatada, ti se recomanda ca densitatea acestuia sa fie minim 15 kg/mc. Acest lucru se refera de fapt, la gradul de rigiditate al polistirenului, sau mai tehnic spus la rezistenta lui la compresiune.

Sa intelegem semnificatia acestei rezistente, din Fisa de produs Standard.

Produsele sunt denumite prin niste cifre: 50; 70; 80, etc.

Aceste cifre reprezinta „rezistenta la compresiune la o deformare de 10%”.

Incepand cu data de 01 01 2007, rezistenta la compresiune (la o tasare de 10%) este cel mai important factor, dupa care se clasifica şi se denumesc produsele , conform standardului de produs SR EN 13163-polistiren expandat EPS.

Anterior acestei date, denumirile  produselor erau în functie de densitate.

In conditiile în care polistirenul fatadei trebuie să reziste la socuri mecanice (lovituri, grindina, vint, etc.), rezistenta la compresiune este un criteriu important în alegerea tipului de polistiren. Aceasta rezistenta trebuie să fie de minim 70 kPA (ceea ce corepunde acelei densitati minime de 15kg/mc, de care ai mai auzit).

Polistirenul cu rezistenta la compresiune mai mica de 70 kPA, este recomandat pentru interior.

Rezistenta la compresiune se obtine printr-un control foarte riguros al procesului de fabricatie: perlele să fie raspandite omogen  şi să fie bine sudate (polistirenul să nu fie sfaramicios), dar se obtine, mai ales, în functie de densitate (kg/mc).

Care este legatura intre rezistenta la compresiune şi densitate?

Pentru exemplificare, luam un tabel al produselor Zentyss.

Precizez ca  EPAN este denumirea produselor acestui producator, asa cum A il vei gasi la produsele Austrotherm (A50, A70…), etc. Denumirea prescurtata pentru polistiren expandat este EPS.

Rezistenta la compresiune creste odata cu cresterea densitatii, dar, putem avea rezistente diferite la aceiasi densitate:

produsul cu rezistenta  70 KPa    -densitate =15 kg/mc

produsul cu rezistenta  80 KPa    -densitate =15 kg/mc

Produsul tip 80, desi are aceiasi densitate cu cel de tip 70, are calitati in plus ce-i dau denumirea de: polistiren „calitate fatada”.

Ne intoarcem la producator, şi mai citim un tabel:

Producatorul recomanda  produsele EPAN 70, 80, 100, 120, pentru „izolare termica pereti exteriori”, ceea ce înseamna că aceste produse sunt corespunzatoare pentru a izola, pe exterior,   peretii cladirilor.

EPAN 80 este recomandat, în plus, pentru ”izolare termica fatade cladiri civile”.

Ce este polistirenul „calitate fatada” ?

Majoritatea producatorilor fabrica şi acest polistiren „calitate fatada”, (identificat cu litera F), care are calitati in plus:

• este un polistiren omogen, cu granule bine sudate, ce nu are in compozitie material reciclat, toate acestea dandu-i un grad de rigiditate superior.

• este „batran” în momentul livrarii, adica contractiile materialului sunt consumate în totalitate inainte de punerea în opera. Este o caracteristica importanta pe care trebuie să o aiba polistirenul utilizat la fatada.Polistirenul trebuie să fie complet detensionat, în conditiile în care nu dorim să  apara contractii (fisuri), în adezivul de lipire, în masa de spaclu protectoare, sau în tencuiala decorativa.

În concluzie:

• dupa criteriul „calitate maxima”, alegi pentru izolarea fatadei, polistirenul „calitate fatada”.
• dupa criteriul „calitate/pret”, alegi pentru izolarea fatadei, polistiren expandat  cu rezistenta la compresiune de  minim 70kPa (densitate minim 15kg/mc).

Pentru alte detalii despre caracteristicile polistirenului expandat, voi reveni cu amanunte.

Va doresc o zi buna!

Victoria

Polistiren expandat (EPS) vs polistiren extrudat (XPS)

Polistiren pentru constructii

Ce tip de polistiren alegi pentru izolarea fatadei?

Dilema: polistiren expandat vs polistiren extrudat, are o singura rezolvare:

Polistirenul potrivit pentru izolarea fatadei este polistirenul expandat (EPS) !

Polistirenul potrivit pentru izolara soclului este polistirenul extrudat (XPS) !

De ce alegi polistirenul expandat pentru izolarea fatadei?

• Este permeabil la vapori, avand o structura celulara “cu pori deschisi”.

Desi are permeabilitate redusa, polistirenul expandat permite vaporilor de apa, acumulati în  incaperi (mai ales iarna), sa iasa in atmosfera. Riscul ca acesti vapori să condenseze în interiorul peretilor este mic.

Este o calitate importanta, care il recomanda pentru fatade, în comparatie cu polistirenul extrudat.

• Are stabilitate termica, pastrandu-şi dimensiunile (volumul), la temperaturile mari la care sunt supuse fatadele, in timpul verii. Aceasta, spre deosebire de polistirenul extrudat care este afectat de caldura excesiva si de razele ultraviolete care-i produc deformari dimensionale (se umfla).

• Nu isi pierde proprietatile termoizolante in medii cu umiditate ridicata, de exemplu în conditii atmosferice de ceata. Cu alte cuvinte, nu absoarbe vaporii de apa din atmosfera (nu este higroscopic), ceea ce ar fi dus la marirea conductibilitatii temice.

• Absobtia de apa este redusa. În incercarile de laborator, absorbtia de apa în conditii de imersie totala timp de 28 de zile, este aproximativ 2,8% … 5%, în functie de tipul de polistiren. Avand în vedere protejarea polistirenului fatadei cu adeziv (masa de spaclu hidroizolatoare), absorbtia de apa este, practic, zero. Aceasta înseamna că nu sunt afectate proprietatile termoizolatoare ale polistirenului nici în conditii atmosferice de ploaie, conductibilitatea termica raminind neschimbata.

De ce NU este indicat polistirenul extrudat (XPS) pentru izolarea fatadei?

Polistirenul extrudat nu se foloseste la izolarea fatadelor, din cauza urmatoarelor inconveniente foarte importante:

• Permeabilitatea la vapori este practic nula, din cauza structurii “cu pori inchisi”. Peretele nu respira: nu permite vaporilor de apa acumulti in incaperi sa iasa in atmosfera.

Exista riscul, ca vaporii de apa, în migratia lor spre exterior, să condenseze în interiorul peretilor şi să-i deterioreze.

• Exista, de asemeni, riscul deformarii acestui polistiren la temperatui ridicate (vara peretii exteriori pot ajunge si la temperaturi de 50-60 ˚ C). Polistirenul extrudat nu este afectat de inghet dar temperaturile excesive ii pot provoca deformari.

Polistirenul extrudat (XPS) se foloseste, asa cum recomanda si producatorii acestui polistiren, pentru:

-izolarea soclurilor,

-izolarea fundatiilor si a peretilor de subsol,

-izolarea pardoselilor interioare si exterioare,

-izolarea teraselor si acoperisurilor.

Calitatile care il recomanda pentru aceste utilizari sunt: rezistenta la soc superioara polistirenului expandat, absorbtia de umiditate şi de apa, practic nule, datorita lipsei capilaritatii data de structura cu „celule inchise”.

Vei folosi polistiren extrudat la izolarea soclului, în cadrul izolarii fatadei. Şi nu uita să executi soclul retras fata de polistirenul fatadei, pentru protejarea zonei de stropire a apelor pluviale (min 30 cm de la sol).

Sper ca iti vor fi de folos aceste criterii in alegerea ta.

Voi reveni cu amanunte.

Cu bine,Victoria.

Care este grosimea necesara de polistiren?

Termosistem fatade

Care este grosimea necesara de polistiren?

Confortul tau, incepe cu mentinerea unei temperaturi de +18…+22 C in locuinta ta.

Vei dori sa-ti izolezi casa, sa limitezi pierderile de caldura iarna si sa eviti supraincalzirea incaperilor, vara.

Caldura are un singur sens: de la cald la rece.

Iarna, fluxul de aer cald din interior, tinde sa treaca prin elementele de constructie spre exterior.

Pierderea de caldura

-acoperis : 30%

– pereti: 16%
– podea: 16%
– punti termice: 3%
– ventilatie: 20%
– neetanseitati ale usilor si ferestrelor: 15%

Surse diferite de informatie iti vor da procente diferite pentru aceste pierderi de caldura.

Caldura “curge” de la o suprafata mai calda spre una mai rece, fie in sus, fie in jos, fie pe laterala. Se pierde prin zonele cu o rezistenta termica mai scazuta.

Trebuie sa calculezi rezistenta termica corectata,  R` , a elementelor de constructie. Aceasta rezistenta, trebuie sa fie mai mare sau egala cu rezistenta minima admisa:

R` > R`min

R`min = 1,40 ( m2k/w) – pentru  pereti exteriori (exclusiv a suprafetelor vitrate) -Indicativ C107/2005. Aceasta valoare, este una corectata cu un coeficient de punti termice. Adica, in normativ, in calculul ei, s-a luat in considerare efectul puntilor termice asupra peretilor.

De ce este important de stiut?

Pentru ca trebuie sa corectezi valoarea rezistentei termice calculata in camp curent, cu efectul  puntilor  termice, pentru a o putea compara cu acest R`min normat.

Avem un perete din caramida de 25 cm si vrem sa-i adaugam un strat de izolatie termica.

d eps = ?

Formula de calcul, a rezistentei termice, care ia în considerare transmiterea complexa a caldurii, prin conductibilitate, prin convectie şi prin radiatie:

R = Ri + Rc + Reps + Re

Ri = 0,125 (m2k/w),

Re = 0,042 (m2k/w) ; valori normate: C107/2005

Cum calculezi rezistenta termica a  peretelui din caramida ( Rc ) ?

Rc =  d/λc

λef = 0,33 – conductivitatea termica efectiva a zidariei din caramida  (aici porotherm de 25cm) determinata in laborator pentru materialul uscat.

In calcule, insa, se lucreaza cu coeficientul de calcul λc care considera umiditatea naturala din exploatare, conform Anexei A din normativul C107/2005, materialul nefiind in stare uscata in conditii normale de exploatare.

λc = 0,33 x 1.2 = 0,40 W/mpK

Rc = 0,25/0,40= 0,625 ( m2k/w)

Rezistenta termica in camp curent este:

R = 0,125 + 0,042 + 0,625 + d / λeps

λeps = 0,040 W/mpK (conductivitatea termica de calcul, data de producatorul de la care cumparam polistirenul, sau calculata conform normativului)

R = 0,792 + d/0,040

Rezistenta termica corectata cu efectul puntilor termice, se poate calcula cu formula:  R`=  r x R,  in care coeficientul ” r” are o formula mai complicata. Insa,  in faza preliminara de proiectare, influienta puntilor termice se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentei  termice in camp curent  cu 20……45% pentru pereti.

Daca consideram reducerea maxima de 45%:

R`= 0,55(0,792+d/0,04);                  R` = 1,4  m2K /W    ;

1 ,4=0,4356 +  0,55xd/0,04 ;           d=0,o70 m;       d min=7cm

Deci grosimea necesara de polistiren, in acest caz este de minim 7cm.

Daca consideram reducerea minima de 20%, in cazul in care nu avem punti termice importante, rezulta  d minim= 3,8cm, adica: d min rotunjit=5cm

Atentie!

Ai satisfacut o cerinta tehnico-economica: pierzi mai putina caldura,consumi mai putin combustibil, platesti mai putin.

Şi,de asemeni, ai satisfacut o cerinta impusa pe plan mondial: mai putina energie consumata, mai putine noxe în atmosfera.

Dar,

Inca nu stii, daca aceasta grosime de polistiren este suficienta, si pentru satisfacerea celorlalte doua conditii minime de confort :

– evitarea discomfortului datorat radiatiei reci a peretelui.

– evitarea aparitiei condensului pe suprafata, sau in interiorul peretilor exteriori.

Daca va intereseaza acest subiect, voi reveni cu amanunte.

Va doresc o zi buna !

Victoria.

Construieste singur!

Numele meu este  Victoria Mititelu, am 51 de ani, sunt inginera constructor si m-am hotarat sa-ti impartasesc si tie din experienta, acumulata in toti acesti ani, in acest frumos domeniu, cel al constructiilor.

Am lucrat in special in executie, dar si in serviciul tehnic. Am indeplinit functii, de la sef de echipa pana la sef de santier.

Am acumulat cunostinte si competente valoroase si vreau sa te folosesti si tu de ele.

Daca te  intereseaza  acest domeniu, vei afla atat detalii tehnice, cat si cum poti sa  executi singur diverse lucrari de constructii.

Iar daca nu construiesti singur, vei sti ce trebuie sa-i pretinzi constructorului pe care l-ai angajat, pentru a-ti face lucrarile corect si de calitate.

Iti voi dezvalui secrete ale executiei, pe care le poti afla numai din experienta de santier.

Te voi ajuta sa alegi materialele de constructii potrivite pentru lucrarea ta. Iti voi oferi argumente si criterii obiective, care sa te ghideze sub acest asediu al ofertelor.

Ma adresez, deopotriva, celor care vor sa lucreze, sau chiar lucreaza, in constructii, cit si celor care nu sunt constructori, dar, intr-un moment al vietii lor vor sa-si construiasca o casa, sa execute lucrari de finisaje, sau  sa repare casa pe care o au deja.

Victoria